Un secol de practică

În perioada în care Freud dezvolta psihanaliza, un alt psihiatru din Viena, Jacob Levi Moreno, pornea propria căutare pentru a înțelege natura umană.

Astăzi, după aproape 100 de ani, psihodrama fondată de Moreno este practicată în peste 100 de țări. A fost prima formă de psihoterapie de grup recunoscută. Este acreditată de Asociația Europeană de Psihoterapie, recomandată de câteva guverne europene ca bună practică în domeniul sănătății mintale și predată ca abordare psihoterapeutică în peste 60 de institute de psihoterapie europene. Literatura de specialitate cuprinde peste 6.000 de publicații, plus numeroase jurnale naționale și regionale http://pdbib.org

Metodă umanist-experiențială

Psihodrama este în primul rând o formă de psihoterapie de grup, dar domeniile de aplicare sunt foarte diverse. În domeniul clinic, se folosește în psihoterapia individuală, de familie și de grup. În același timp, sunt foarte diverse aplicațiile non-clinice: în educație, domeniul social, training, coaching, organizații, etc.

Ca orientare psihoterapeutică, psihodrama se înscrie în categoria abordărilor umanist-experiențiale. Partea umanistă cuprinde conceptul de egalitate între terapeut și client, terapeutul fiind considerat expert în metodă, iar clientul expert în problematica personală. Componenta experiențială se referă la accentul pus pe acțiune, mișcare, activități și trăire.

Metodă de acțiune

Termenul de psihodramă vine din cuvintele grecești ”psyche” (suflet, minte, spirit) și ”drama” (acțiune, faptă), deoarece metoda are rădăcini în teatru. Deși se petrece în grup, psihodrama se concentrează pe particularitățile persoanei și pe rolurile acesteia (cum ar fi frica de a zbura cu avionul, sau cum va decurge interviul de mâine, etc.). Din această cauză, se spune despre psihodramă că ar fi o terapie individuală în format de grup, centrată pe cel care este protagonist în respectivul moment.

Scena aleasă de protagonist se bazează pe evenimente din viața sa,  relații actuale sau trecute, situații nerezolvate, dileme sau conflicte interioare.

Protagonistul cere celorlalți membri de grup să joace roluri ale persoanelor implicate în scena aleasă, cum ar fi rolul prietenei, mamei sau șefului. Acești membri pot să accepte sau să nu accepte rolul oferit, în funcție de dorința sa; nimeni nu este forțat să participe și fiecare decide nivelul său de implicare.

Experiența de a fi simplu martor sau de a participa la povestea personală a unui coleg de grup, poate genera trăiri de profundă înțelegere și clădește încrederea între membrii grupului.

Grupul de psihodramă

Un grup de psihodramă are în mod tipic 8-12 membri. Grupul este condus de un ”conducător de grup”, care are minumim patru ani de formare în psihodramă. Psihodramaticianul conducător de grup poate fi psiholog sau psihiatru, dar poate și să fie absolvent al unei facultăți cu profil umanist (teolog, sociolog, asistent social, etc.). În multe cazuri, un grup este condus de doi psihodramaticieni, care își împart responsabilitățile.

O sesiune de psihodramă cuprinde trei etape:

  1. Încălzirea: exerciții de stimulare a spontaneității și creativității
  2. Acțiunea: acțiunea propriu-zisă de punere în scenă a situației problematice
  3. Integrarea: discuții, reflecții, feedback, traducerea insight-urilor în acțiuni viitoare.
Tehnici din teatru

Tehnicile utilizate în psihodramă au rolul de a explora conținuturi mentale greu de accesat:

  • Schimbul de rol – protagonistul rejoacă scena din viața reală, de data aceasta din rolul altui personaj (mama, șeful, etc.), câștigând astfel o nouă perspectivă asupra situației.
  • Interviul din rol – în mijlocul episodului reprezentat, conducătorul de grup are o discuție cu protagonistul, pentru a explora lucrurile nespuse în scenă, trăirile, gândurile ori nevoile acestuia.
  • Dublarea – un alt membru de grup, bazându-se pe empatie, stă în spatele protagonistului și exprimă gândurile sau emoțiile nerostite ale protagonistului (deoarece acesta se află într-un blocaj, spre exemplu). Este un mod de a-l ajuta să verbalizeze trăirea, iar protagonistul preia dacă se regăsește în ideea sugerată.
Psihodrama azi, în cifre

În România, țara de origine a creatorului psihodramei, Moreno, există două institute de psihodramă, care în ultimii 25 de ani au format mii de psihodramaticieni, dintre care peste 300 sunt acreditați de Colegiul Psihologilor ca psihoterapeuți de psihodramă.